TRANSFORMARILE DIN CORPUL MEU

ü identificarea perioadei de dezvoltare corespunzatoare grupului (ex.pubertate)

 

ü  incadrarea  ca si grupa de varsta (ex. 12 ani)

 

 

ü  modificari ale corpului (subiectele cu privire la organele genital sau sexualitate nu vor fi incluse) (ex. Aparitia piluozitatii la nivel axial, transpiratie abundenta urat mirositoare etc.)

 

ü modificarile emotionale (ex. Apare spiritual de competitive – baietii se lupta pentru a castiga rolul de sef la nivelul grupului)

 

ü modificarea obiceiurilor de igiena personala datorate modificarilor corporale (ex. dusuri mai frecvente, folosirea deodorantului, a cremelor pentru acne etc. )

 

ü prezenta anumitor dureri specifice varstei (ex. durerile pricinuite de acnee)

 

ü sugestii oferite grupului opus cu privire la diminuarea situatiilor dificile intampinate datorita varstei, sau a modalitatilor eficiente de mentinere a igienei corporale (ex. dusuri mai frecvente, imbracaminte din bumbac etc.)

Lecţia 2 : Cum sã mã menţin sãnãtos

Aceastã lecţie urmãreste sã:

-explice copiilor necesitatea educaţiei pentru sãnãtate ȋn viaţa acestora;

-le furnizeze informaţii cu privire la modul ȋn care putem sã ne protejãm corpul de factori externi nocivi;

-se informeze cu privire la menţinerea unui regim de viaţã sãnatos;

Vocabular: alimentaţie, igienã corporalã, somnul şi consumul de substanţe;

Desfãşurarea lecţiei:

Acest modul se va derula sub forma unui exerciţiu practic prin intermediul cãruia copii vor afla informaţii cu privire la un regim de via ţã sãnãtos şi vor reuşi sã identifice modul ȋn care ei reuşesc prin comportamentul de zi cu zi sã se menţinã sãnatoşi.

Instructorul le va prezenta copiilor un jurnal numit “Jurnalul de sãnãtate”, pe care aceştia ȋl vor completa bifând ȋn cãsuţe obiceiurile lor cu privire la alimentaţie, igiena corporalã, derularea activitãţilor de mişcare, somnul şi consumul de substanţe manifestate pe parcursul zilei anterioare. Dupã completarea cãsuţelor şi aflarea informaţiilor specifice fiecãrui punct vital ȋn menţinerea unui organism sãnãtos, copii care nu au deprins abilitatea de a citi şi a scrie vor colora folosind o singurã culoare ȋn cadrul unei fişe ce reprezintã corpul uman doar acele câmpuri pe care le-au bifat pe fişa de jurnal (la punctual de alimentaţie dacã un copil menţioneazã cã a consumat mai multe dulciuri dacât cel specificat ȋn jurnal ca fiind adecvat, instructorul va insista ca acel câmp sã fie colorat echivalentul numãrului de dulciuri/sucuri consummate – chiar pânã ce foaia se va rupe ).Peste desenul completat acestia vor lipi bulinuţe roşii pentru fiecare substanţã nocivã consumatã (instructorul le va explica faptul cã aceste buline reprezintã leziuni ale organismului datorate consumului de substanţe nocive). În final copii vor obţine o imagine coloratã uniform sau nu care le va releva modul ȋn care acestia au contribuit la menţinerea unui organism sãnãtos.

Cei mari vor completa similar jurnalul haşurând echivalentul pãrţilor corespunzãtoare pe fişa de lucru, iar la final vor introduce ȋn cadrul uni tabel pe calculator cifrele specificate ȋn fiecare câmp obţinând astfel un grafic ce anlizeazã comportamentul acestora ȋn raport cu sãnãtatea si procentul de contribuţie faţã de propria sãnãtate specific zilei anterioare. (atasat jurnalul+fisa corpul uman)

Lecţia 1 : Corpul meu

Aceastã lecţie urmãreste sã:

-explice copiilor necesitatea educaţiei pentru sãnãtate in viaţa acestora;

-determine asimilarea şi comprehensiunea unor termeni de anatomie;

-explice pe ȋnţelesul copiilor modul de funcţionare al organismului.

Vocabular: organe interne; funcţionalitatea organismului;

Desfãşurarea lecţiei:

Începutul lecţiei va fi marcat prin intermediul unui joculeţ de energizare ȋn cadrul cãruia copii ȋsi vor etala cunoştinţele cu privire la propriul corp.

Stând in picioare fiecare copil ȋşi va alege un partener de joc în faţa cãruia se va poziţiona. Instructorul va menţiona o asociere a douã pãrţi ale corpului care pot fi diferite sau identice (ex Sã se lipeascã, sã se lipeascã ... mâna de mânã” sau “degetul mare de degetul mic” etc.), iar copii vor fi nevoiţi sã interacţioneze unul cu celãlalt prin intermediul pãrţilor corpului menţionate.

Un copil se va lipi de foaia de flipchard aşezatã pe perete, iar un altul ȋi va contura corpul cu un marker, apoi pe rând fiecare copil va lipi/desena partea corpului corespunzãtoare (in funcţie de abilitãţile şi nivelul de dezvoltare al copilului) enumerând verbal sau ȋn scris mai multe funcţii ale acelei pãrţi a corpului.

Prin intermediul unui experiment li-se va explica faptul cã propriul corp este format din mai multe “invelişuri”.

Pe un tub de la prosoapele de hârtie se vor lipi mai multe straturi de hârtie pe care se vor desena ȋn ordinea urmãtoare: scheletul uman, corpul uman cu poziţionarea organelor, corpul uman acoperit de muşchi şi ȋn final corpul uman acoperit de epidermã. Pe rând copii vor veni ȋn faţa celorlalţi colegi şi vor denumi cu ajutorul instructorului pãrţile importante din care este alcãtuit corpul nostru ȋncepând cu epiderma şi finalizând cu scheletul uman.(de adãugat fişele).

Instructorul va continua activitatea prin oferirea de informaţii specifice cu ajutorul unui material proiectat. Ca urmare a fiecãrei vizualizãri despre componentele corpului uman copii vor desfãsura şi o activitate practicã.

Dupã finalizarea vizionãrii materialului privind stratul de epidermã copii vor observa cu ajutorul unui microscop digital aspectul acesteia pe propriul corp.

Ca urmare a finalizãrii urmãtorului material informativ cu privire la muşchi se va reliza un experiment ȋn urma cãruia copii vor reuşi sã ȋnţeleagã rolul muşchilor şi modul ȋn care acestia deţin capacitatea de a se ȋntinde când muşchiul se aflã ȋn extensie şi sã revinã la forma iniţialã când acesta se retrage permitându-ne astfel sã desfãşurãm diferite mişcãri fãrã ca forma corpului nostru sã se modifice.

Copii se vor separa ȋn trei grupuri egale, fiecare grup va primi o grãmadã de elastice de cauciuc (gros şi robust) cu ajutorul cãrora vor crea un lanţ, fiecare elastic reprezentând celulele musculare. Pentru a crea lanţul fiecare copil va ţine ȋn mânã elasticul de cauciuc şi va poziţiona un capãt al elasticului peste un alt capãt al altui elastic apoi va trage prin interiorul primului elastic capãtul din drapta al elasticului pe sub capãtul din stânga al celui de-al doilea elastic.Dupã finalizarea lantului instrctorul va poziţiona la distanţe diferite trei boluri cu diferite obiecte ȋn interior (acestea pot fi dulciuri, abţibilde sau alte stimulente pe care copii le vor primi ca şi recompense pentru efortul depus).Unul sau doi copii din fiecare grup se vor poziţiona ȋn spatele clasei şi fiecare dintre aceştia vor ţine de un capãt al lanţului sãu, iar un alt reprezentant al fiecãrui grup va ţine de celãlalt capãt al lanţului şi va ȋncerca sã procure cât mai multe obiecte din fiecare bol.

Se ve revenii la vizualizarea materialului de prezentare al organelor importante pentru susţinerea vieţii urmând ca apoi sã se realizeze un exerciţiu practic.

Pe conturul corpului realizat pe foaia de flipchard copii vor lipi organele confecţionate din diferite materiale şi le vor redenumi cu ajutorul instructorului menţionând şi rolul acestora ȋn funcţionarea organismului. Creierul va fi reprezentat cu ajutorul macaroanelor de tip melcişori, inima va fi reprezentatã cu ajutorul unui balon umflat partial, plãmânii vor fi reprezentaţi de douã bucãţi de burete,stomacul va fi reprezentat de o pungã, intestinele se vor reprezenta cu ajutorul unor sfori sau baloane de modelat umflate parţial, iar ficatul si rinichi vor fi desenaţi sau lipiţi (se vor oferii fise suport).

In finalul lecţiei dupã vizualizarea ultimei pãrţi a materialului copii vor realiza un schelet uman din plastilinã si macaroane.

EDUCATIA PENTRU SANATATE

Motivatie:

-“Mens sana in corpore sano! ” (“O minte sãnãtoasã ȋntr-un corp sãnatos! ”)

-Conform dictonului anterior un copil se poate dezvolta armonios şi poate asimila cunoştinţe avand ca şi suport o buna educaţie privind propriul corp şi modul ȋn care acesta se poate menţine sãnãtos;

-O minte sãnãtoasã şi aptã ȋn a reliza procese psihice de comprehensiune se bazeazã pe buna funcţionare a organismului, susţinerea funcţionãrii acestuia şi prevenţia privind dereglarea funcţionãrii sale.

-La baza funcţionãrii umane conform piramidei lui Maslow se aflã satisfacerea nevoilor fiziologice urmatã de satisfacerea nevoilor de siguranţã şi confort.

-Asemeni educaţiei tradiţionale şi sãnãtatea propriului corp reprezintã un demers educaţional pe care copilul ȋl deprinde din primii ani de viaţa prin rutina creatã de cãtre pãrinţi cu privire la asigurarea sãnãtãţii (spãlatul pe mâini ȋnaintea fiecãrei mese, spãlatul dinţilor, utilizarea şerveţelului pentru a-şi sulfa nasul, controalele medicale regulate etc.)

-Într-o societate bazatã pe consum, vitezã şi tehnologie copii asimileazã informaţii şi comportamente ȋn mod involuntar şi automat ceea ce determinã necesitatea de a semnala importanţa funcţionãrii organismului ȋntr-un mod corespunzãtor şi identificarea acelor resurse de bazã ce susţin buna funcţionare cât şi a acelora care sunt deficitare pentru oarganism.

Obiective:

-Cunoaşterea proprilui corp, a funcţionalitãţii şi a factorilor nocivi faţã de acesta;

-Identificarea transformãrilor specifice diferitelor perioade de dezvoltare;

-Educarea modului de furnizare şi susţinere a bunei funcţionãri a organismului;

-Formarea deprinderilor de igienã personalã menite sã susţinã inserţia socialã.

Conţinutul modului:

Lecţia 1: Corpul meu!

Lecţia 2: Transformãrile corpului meu

Lecţia 3: Sã mâncãm sãnãtos

Lecţia 4: Igiena dentarã

Comunicare asertiva

Această lecție urmăreşte să:

-          Explice procesul de comunicare asertivã;

-          Identifice posibilele bariere ce intervin în aplicarea unei comunicãri eficiente;

-          Eficientizeze modul de comunicare al copiilor.

Vocabular:comunicare asertivã, bariere de comunicare, eficienţa în comunicare.

Desfăşurarea  lecției:

            Instructorul le va reaminti copiilor faptul cã se aflã la modulul de comunicare şi vor urma ca în cea de-a doua lecţie sã discute despre modul în care ei pot comunica efficient unii cu alţii sau cu persoanele adulte.

            Iniţial se va lansa o întrebare la care copii vor rãspunde în mod voluntar - “Ce credeţi cã reprezintã o bunã comunicare sau o comunicare eficientã ?”. În acest timp instructorul va nota  (sau va desena în cazul prezentãrilor destinate prescolarilor) cuvintele/simbolurile specifice explicaţiilor oferite de cãtre copii.

            Pornind de la explicaţiile oferite de cãtre copii, instructorul va descrie conceptual de “comunicare asertivã sau eficientã” folosindu-se de materialul de prezentare. (de introdus fise sau power point)

            Materialul va conţine informaţie teoreticã şi va face referire la diferite jocuri specific comunicãrii. Descrierea acestora se va regãsi în cadrul Fişei- jocuri de comunicare. (de introdus fisa de jocuri)

Comunicare neproductiva

Această lecție urmăreşte să:

-          Determine conştientizarea în rândul copiilor a elementelor specifice unei comunicãri neproductive;

-          Facã diferenţa între comportamentele verbale şi comportamentele atitudinale;

-          Modifice comportamentele verbale ale copiilor.

Vocabular:comunicarea neproductivã, zvonul.

Desfăşurarea  lecției:

            Instructorul va deschide aceastã lecţie prin a le atrage atenţia copiilor asupra faptului cã uneori modul în care noi interpretãm anumite comportamente ale celor din jur poate fi eronat dar şi comportamentul nostru verbal poate aduce urmãri negative asupra celorlalţi.

            Dupã aceastã primã discuţie copii vor fi întrebaţi “Ce anume cred ei cã îi poate deranja pe cei din jur cu privire la modul în care comunicãm ?” (instructorul poate sugera idei ca: minciuna, tonul ridicat şi rãspicat, cuvintele jignitoare, zvonul).

            Pornind de la rãspunsurile oferite de cãtre copii, instructorul va aduce în atenţia acestora cuvântul “zvon” explicându-le înţelesul acestuia şi posibilele efecte pe care le poate avea asupra celor din jur. Pentru a descoperii modul în care “zvonul” determinã modificãri atât ale mesajului cât şi ale emoţiilor resimţite de cãtre receptor în momentul recepţionãrii mesajului, instructorul va împãrţii copii în douã grupuri a câte minim 6 copii, aşezându-I pe douã coloane şi le va spune câte un mesaj diferit ultimei personane din fiecare coloanã, urmând ca aceştia sã transmitã mesajul mai departe în şoaptã pânã ce acesta va ajunge la prima persoanã din fiecare grup, care va rosti mesajul cu voce tare. Msajele pot fi mesaje de genul:”Îmi place foarte mult bluza ta./ Pantofii tãi sunt roşii. Ai rãspuns foarte frumos la întrebãri” etc. –având o notã pozitivã. La finalul jocului aceştia vor observa ce s-a petrecut cu mesajul transmis şi modul în care s-a simţit receptorul mesajului ca urmare a aflãri acestuia.

            Revenind la aşezarea pe coloane copii vor experimenta un alt joc prin intermediul cãruia vor vizualiza modificãrile la nivelul conţinutului mesajului ca urmarea a manifestãrii zvonurilor. Instrustorul va arãta ultimului copil din fiecare grup câte un desen pe care aceştia vor trebui sã il deseneze pe spatele copilului din faţa sa. Operaţiunea se va continua cu fiecare copil pânã la capãtul şirului, ultimul din şir fiind nevoit sã deseneze pe o foaie sau pe tablã ceea ce a înţeles ca urmare a desenului realizat pe spatele sãu.La finalul jocului imaginea rezultatã se va confrunta cu cea iniţialã şi fiecare dintre copii va putea sã îşi expunã opinia cu privire la procesul desfãşurat şi rezultatul obţinut.

Comunicare

Lecția 1: Vechi si nou in comunicare

Această lecție urmăreşte să:

-          Explice procesul de comunicare şi importanţa sa;

-          Descrie  categorii şi forme ale comunicãrii;

-          Descrie şi sã explice caracteristicile comunicãrii verbale, non-verbale şi scrisã;

-          Prezinte modalitãţile de transmitere a unui mesaj în anumite situaţii şi importanţa acestora.

Vocabular:comunicare, cunoaştere.

Desfăşurarea  lecției:

La începutul lecţiei copiii  sunt solicitaţi sã-şi exprime propriile opinii despre ceea ce cred ei cã înseamnã comunicarea şi cum se realizeazã aceasta.   

Comunicarea este procesul de transmitere de informații, idei, opinii, păreri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul; nici un fel de activitate nu poate fi conceputã în afara procesului de comunicare;Comunicarea este un proces inevitabil şi continuu.

Instructorul le prezintã copiilor schema, procesului comunicãrii  printr-un desen  însoţit de explicaţii verbale.

MESAJ

EMIȚĂTORcanal de comunicareRECEPTOR

                                     FEED-BACK

Pentru a înţelege mai bine procesul comunicãrii copiii sunt solicitaţi sã vinã în faţa clasei pentru a experimenta rolul de emiţãtor sau receptor, cum se formeaza canalul, procesul de comunicare. MODULUL COMUNICARE\Procesul de comunicare.docx

Pentru a ne atinge scopul de a cunoaşte modalitãţile prin care noi comunicãm în prezent, lecţia continuã interactiv, prin intermediul întrebãrilor  : “care sunt modalitãţile prin care noi comunicãm cu oamenii?” şi alte tipuri de întrebãri ajutãtotare pentru a ne atinge obiectivele propuse. 

Pentru a dezvolta cunoştinţele copiilor , în funcţie de resursele materiale, putem folosi softuri educaţionale, planşe educaţionale, fişe de lucru care sã se muleze pe stilul de învãţare al fiecãrui copil pentru a reuşi sã asimileze informaţia predatã: 

Felurile şi formele comunicãrii sunt:

-          Prin limbaj:

·         verbal: viu grai – faţã în faţã, la telefon;

·         non-verbal: limbajul mimico-gestual, gestica, mimica feţei; prin miscarea mâinilor, a capului, oamenii îşi pot transmite informaţii farã a folosii cuvinte; aceasta formã de comunicare este cel mai des folositã atunci cãnd partenerii se aflã la distanţã; expresia feţei ne poate comunica diverse stãri, emoţii sau reacţii la primirea unei veşti.

·         Scris: scrisori, bileţele, presã scrisã, afiş publicitar, marcaje turistice, semne de circulaţie, imagini simbol (ex: nu aveti voie cu animale, nu rupeti florile).

-          Prin semnale sonore: clopoţelul de la şcoalã, claxonul de la maşinã, şuierul locomotivei, fluierul arbitrului.

-          Paraverbal: tonalitatea vocii folosite.

La finalul lecţiei, copiilor li se dã şansa sã experimenteze activ informaţiile dobandite: sã transmitã douã mesaje printr-o modalitate de comunicare prezentatã anterior. Un mesaj trebuie sã fie transmis cãtre un coleg la alegere şi celãlalt mesaj sã fie transmis instructorului. Li se dã copiilor un timp de gândire şi de pregãtire a mesajului. Apoi fiecare iese în faţa clasei pentru a transmite cele doua mesaje. În acest timp, copiii vor fii filmaţi. 

Lecția 3:  Limbajul

Această lecție urmăreşte să: 

-          Îmbunătățească capacitatea de comunicare cu cei din jur;

-          Crească stima de sine şi a încrederii personale;

-          Diferențieze conceptele de limbă şi limbaj;

-          Prezinte funcțiile limbajului

Vocabular: comunicare, limbă, limbaj, ludic.

Desfăşurarea  lecției:

Ne aşezãm pe scaune în cerc, le urãm bun venit copiilor şi le  reamintim  cã ne aflãm la modulul de comunicare, iar lecţia se numeşte “Limbajul” .

Pornind de la experienţa copiilor şi de la cunoştinţele dobãndite în lecţiile anterioare, prin intermediul întrebãrilor  încercãm sã definim “limbajul” şi rolul acestuia în comunicare: Vã mai aduceți aminte cum se realizează procesul de comunicare? Care erau formele comunicãrii?

Limbajul este activitatea de comunicare cu ajutorul limbii. Prin intermediul  limbajului verbal, scris şi mimico-gestual se realizeazã procesul de comunicare. 

În continuare. Specialistul de implementare le comunicã copiilor cã limbajul are mai multe funcții, însã pe parcursul acestei lecţii se va discuta despre funcţia de comunicare şi funcţia ludicã a limbajului.

Cum credeti cã aţi putea comunica dacã nu aţi putea vorbi sau cineva v-ar interzice sã folosiţi limbajul verbal? Ştiaţi cã existã un limbaj al semnelor pe care persoanele ce nu pot vorbi îl folosesc pentru a comunica? Acest limbaj are un alfabet propriu cu ajutorul cãruia se pot transmite mesaje prin intermediul gesturilor.

Informaţia este însoţitã de un exerciţiu practic: li se ofera copiilor o fişa cu alfabetul semnelor. MODULUL COMUNICARE\limbajul-semnelor.jpg.Copiii sunt numiţi sã experimenteze litera cerutã. Li se va cere copiiilor sã iasã voluntar în faţa grupului şi sã comunice un cuvânt prin intermediul limbajului semnelor, urmand ca ceilalți participanţi sã ghiceasca cuvantul comunicat.

Cum credeți cã aţi putea comunica în scris  altfel decât prin intermediul literelor ?

Cum credeți cã aţi putea descifra un mesaj scris ce vã este comunicat dacã nu aţi putea vedea? Persoanele nevãzãtoare folosesc alfabetul brailleMODULUL COMUNICARE\alfabetul-braille.jpg; aceste persoane se folosesc de simţul tactil pentru a citi informaţiile scrise . Informaţia este însoţitã de un exerciţiu practic: li se ofera copiilor o fişã cu alfabetul braille iar ei sunt solicitaţi  sã scrie de mână (să “înțepe” punctele) literele alfabetului Braille şi mesajul care se aflã pe aceasta. Mesajul se va scrie- de la dreapta la stânga - cu ajutorul unui punctator pe hârtie. Când foaia este întoarsă pe dos, punctele ies în relief, iar textul poate fi citit de la stânga la dreapta. 

Copiii  preşcolari sun solicitaţi sa formeze echipe de câte doi şi sã-şi transmitã fiecare un mesaj prin intermediul desenului.

Ultima activitate a lecției se referă la funcția ludică a limbajului. Mai exact instructorul îi va “provoca” pe copii să învețe “Limba păsărească”.

Copiii se vor grupa cate doi şi vor încerca să aibă un dialog, respectand regulile limbii păsăreşti:

-          Fiecare cuvant se desparte în silabe iar după fiecare silabă se adaugă litera “p” alaturi de ultima litera din silaba.

-           Exemplu:

-          “Bună, ce faci?” – Bupunăpă, cepe fapacipi?

-          “Bine, tu?” – Bipinepe, tupu?

Astfel lecția se va încheia cu bună dispoziție şi dorința de a comunica. 

Experiment Vulcani

Copii se vor grupa ȋn grupuri a câte 5 copii si apoi vor urmãrii pasii pe care instructorul ȋi va nota petablã. (Pentruceimici se pot utiliza desene sau simboluri)

Materiale necesare

-              Un pahar de unicã folosinţã;

-              Fãina (coca) / nisip sau plastelinã;

-              O tavã din plastic;

-              6 linguri de oţet;

-              4 linguri de bicarbonat de sodiu;

-              O lingurã;

-              Câte 2 picãturi de colorant alimentar (culoarea: roşu, galben, maro, orange) sauacuarelã  (cantitatea de acuarelã variazã ȋnfuncţie de calitatea produsului şi capacitatea acesteia de colorare);

Modalitate de lucru:

-              Petava din plastic se construieşte unmunte din cocã/ nisip sau plastelinã;

-              În mijlocul muntelui construit se introduce paharul din plastic lãsând gura paharului neacoperitã;

-              Apoi pune cele patrulinguri de bicarbonat in pahar;

-              Se amestecã câte douã linguri de oţet cu fiecareculoareȋn parte ȋnrecipiente  separate;

-              Se toarnãfoarterepedeoţetulcoloratȋnpaharul din interiorulvulcanului; 

-              La final copii vor putea observam o dulȋn care erupevulcanul.